Yahoo Italia Ricerca nel Web

Risultati di ricerca

  1. Lascăr Catargiu sau Lascăr Catargi (n. 1 noiembrie 1823, Iași, Moldova – d. 11 aprilie 1899, București, România) a fost un om politic român din secolul al XIX-lea, ministru în varii guverne, președintele Camerei Deputaților și cel de-al șaselea prim ministru al României pentru patru mandate.

  2. Lascăr Catargiu ( Romanian pronunciation: [ˈlaskər katarˈd͡ʒi.u] ⓘ or Lascăr Catargi; 1 November 1823 – 11 April [ O.S. 30 March] 1899) was a Romanian conservative statesman born in Moldavia. He belonged to an ancient Wallachian family, one of whose members had been banished in the 17th century by Prince Matei Basarab, and had settled in Moldavia.

  3. Lascăr Catargiu (Iași, 1º novembre 1823 – Bucarest, 11 aprile 1899) è stato un politico rumeno. Si candidò alle elezioni del Principato come boiardo, ma fu sconfitto da Alexandru Ioan Cuza. Dopo la caduta di questi divenne (1866-1871) presidente del consiglio. Ricoprì la carica anche dal 1871 al 1876 e dal 1891 al 1895.

  4. Lascăr Catargiu. 📁 Biografii. Lascăr Catargiu (n. 1 noiembrie 1823, Iaşi -d. 30 martie 1899, Bucureşti ), om politic român, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii. Lascăr Catargiu a fost unul dintre marii oameni de stat ai veacului al XIX-lea. S-a situat în prim planul scenei politice timp de ...

  5. Ascultă Radio România Cultural Live. Radio România Cultural. Secțiuni. Istorie-filozofie-psihologie. PORTRET: Lascăr Catargiu – unul dintre cei mai importanţi oameni de stat din istoria României. 01 Noiembrie 2019, 06:29.

  6. 7 apr 2024 · Lascăr Catargiu (born Nov. 13, 1823, Iași, Moldavia [now in Romania]—died April 11, 1899, Bucharest, Rom.) was a Romanian statesman, four times prime minister (1866, 1871–76, 1889, 1891–95), who played a leading role in national affairs through the country’s early years of independence.

  7. Lavora con noi. ALTRI RISULTATI DI RICERCA. DAL VOCABOLARIO. LEMMI CORRELATI. Uomo politico romeno (n. in Moldavia 1823 - m. Bucarest 1899); esponente dei conservatori, nel 1858 fu candidato dei boiari al trono dei Principati, e dopo l'elezione del principe A. G. Cuza divenne capo dell'opposizione.